Solul, Vegetaţia si Fauna Comunei Pechea

0
159

Solul Comunei Pechea

Solul Comunei Pechea este favorabil culturilor cerealiere, Viticulturii şi pomiculturii. In cuprinsul localităţii se întîlnesc forme variate de relief şi microclimat, ceea ce a făcut ca solurile să fie variate oferind bune conditii de dezvoltare tuturor culturilor. Solul este variat: de la brun roscat de pădure pînă la cernoziomul levigat întîlnit la limita cu Câmpia.

Solurile cele mai fertile se întîlnesc pe platouri şi tera-sele interfluviale. Productivitatea lor sporită este asigurată de substanţele vegetale, care, prin humificare, au dat naştere Unui strat gros de humus calcic. Acesta are o permiabilitate mare făcînd posibilă pătrunderea şi acumularea apei în sol.

Culturile care se adaptează cel mai bine acestui tip de sol sunt gramineele şi dicotiledonatele. Întinderi mari de sol sint formate din ceino ioni ciocolatiu, a cărui coloratie brimă-roşcată favorizează absorbţia rapidă a razelor calorice. Terenurile cu astfel de sol oferă con-ditii optime pentru cultiua vitei de vie.

Efectele negative pe care le au precipitatiile insuficiente asupra acestor terenuri sint suplinite, în parte, prin încorpo, rarea în sol a unor cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte organice sau minerale, de preferinţă superfosfat si azotat de amoniu şi prin irigatii.

Versantii văii Suhurlui şi Lovozei, acolo unde procesul de eroziune prezintă forme moderate, sint boa gati în cernoziom de pantă, favorabil culturilor de floarea soalui, mazăre, fasole, secară şi orz. O bună parte a versanţilor cuprind soluri nisipoase, deosebit de prielnice pentru dezvoltarea viilor şi pomilor fructiferi, deoarece aerează solul, asigură scurgerea apei, absoarbe uşor şi rapid căldura solară pe care apoi o radiază putin cite putin in timpul noptii.

Terenurile plane, aflate la baza versanţilor fiind rezultate din depunerile cărate de apa pîrîului Suhurlui, sint bogate în humus şi substante nutritive putînd asigura recolte bogate de plante cu intrebuintare industrială porumb, floarea soarelui, cartof, sfeclă de zahăr. Dat fiind faptul că pinza de apă freatică se găseşte la adîncime mică, in perioadele bogate in precipitatii există pericolul inundării terenurilor, ceea ce face necesară corectarea cursurilor pîrîului prin canalizare, ori îndiguirea lui.

Pe de altă parte, in perioadele de secetă, se creează conditii pentru salinizarea accentuată a solului si, în acest caz, este necesară tratarea cu gunoi de grajd ori azotat de amoniu şi superfosfat. Lunca formată de piraiele Suhurlui şi Lonva corespunde cel mai bine culturilor furajere rezistente la sără-turi: lucernă galbenă, trifoi, ghizdei etc.

Calităţile nutritive, in general superioare, pe care le are covorul vegetal protector de pe terenurile comunei Pechea, pot fi amplificate in conditiile efectuarii unor lucrări de iria gaţii, folosindu-se sursele de apă existente în zonă.

 

Vegetatia Comunei Pechea

Vegetaţia naturală este specifică zonei de stepă cu coline arse de soare in timpul verii, bătute de crivăţul aspru în timpul iernii. Microzona Pechea primeşte o cantitate redusă de preci-l pitaţii din care cauză plantele cele mai răspîndite sînt pe-f renele ierboase sau lemnoase cu organe subterane pentru păstrarea apei şi a substantelor nutritive.

Vegetaţia variază în functie de formele de relief si de microclimat, Pe vale se întîlneşte o vegetatie specifica malurilor apelor curgătoare : salcia alburie, cornaciul, troscotul de apă, papura, pipirigul, cucuta de apă, crinul de baltă ş.a. Coastele sunt acoperite cu plantaţii de salcim.

In anii din urmă au fost plantate perdele de salcim pe o suprafaţă de circa 300 ha pe coasta dealului Pechei, pentru a fi oprit procesul de eroziune liniară. La o distanţă de 5 km de comună se află pădureaBaltatu“, cu o suprafaţă de 351 ha, care cuprinde salcim, în proporţie de 35 %, stejar, stejar brumăriu şi diverse alte esente.

Fiind rară şi primind o cantitate mare de lumină, în pădure creşte o floră ierboasă bogată şi variată (ca plante de primăvară întîlnim ghiocelul, vioreaua, brebenelul, piciorul cocoşului, iar ca plante de vară: garofiţa, ciulinul, luminărica, iarba şarpelui, gusa porumbelului, pojarniţa ş.a.

Intre speciile foarte rare se numără bujorul românesc (Paeonia romanica) care constituie monument al naturii. Prin culturi se întîlnesc diferite specii ierboase ca : rapita sălbatică, curcubeţica, ridichea sălbatică, neghina, bozul, pălămida, ruşcuţa, turiţa, căpriţa, dracila ş.a. Acestea, în cea mai mare parte, dăunează culturilor făcînd necesară extirparea lor cu ajutorul antidăunătorilor.

Fauna Comunei Pechea

Fauna cuprinde o bogată şi variată încrengătură de insecte care, în general, dăunează culturilor agricole: lăcuste, cosaşi, călugăriţe, greieri, gindacul de bălegar.

Dintre păsările cele mai răspîndite în zona de stepă şi silvo-stepă se numără: vrabia de casă, prepelita, potirnichea, graurul, pupăza, cioara, cotofana, sticletele, cucul, sfrinciocul roşietic, pitigoiul mare, mierla neagră şi mierla gulerată, turturica, ciocănitoarea de grădină, uliul păsărelelor, fazani, iar dintre mamifere mai răspîndite sint rozătoarele: popîndăul, hrinciogul, soarecele de cîmp ş.a. În pădure se întîlnesc: vulpea, căpriorul, porcul mistret ş.a.

In general, teritoriul comunei se caracterizează prin existenţa unor elemente fizico-geografice care permit dezvoltarea unei puternice economii agricole.

  • Descriere facută în cartea „Comuna Pechea – Arc Peste Timp„, din anul 1972

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ